Cronica scepticului - episodul nouăzecişidoi

Începem acest episod cu un comentariu: este nevoie de o emisiune Cronica scepticului în România? La această întrebare pot exista mai multe răspunsuri, dar noi îl vom oferi pe al nostru. Ideea emisiunii Cronica scepticului, a apărut, din păcate, prea târziu, în momentul în care deja pseudoştiinţa a invadat piaţa mass media din România. Aberaţiilor răspândite în presa scrisă şi în cea audiovizuală nu li s-au oferit reacţiile corespunzătoare, astfel încât prea mulţi dintre conaţionalii noştri au ajuns să creadă tot soiul de absurdităţi. Prea mulţi dintre cei din jurul nostru apelează la astrologi, bioenergoterapeuţi, biorezonanţă, cristaloterapie etc. Aşa cum arăta prietenul nostru Adi în comentariul de la emisiunea precedentă, la noi se predă la facultate homeopatia, în ciuda faptului că nu există vreo susţinere ştiinţifică serioasă în favoarea ei. Pe scurt, la noi spiritul critic a fost anesteziat de către pseudoştiinţă. Numai prin emisiuni de ştiinţă, adică din acelea în care sunt prezentate rezultatele ştiinţei, nu poate fi combătută pseudoştiinţa, pentru că nu poţi găsi prea des cercetări care să demonstreze că pseudoştiinţa nu este altceva decât o mare prostie. Din punctul nostru de vedere, emisiunile în care sunt prezentate critic subiecte ce ţin de psedoştiinţă mai au şi rolul de a ajuta oamenii să gândească singuri, să îi ajute descopere că afirmaţiile au nevoie de dovezi, care nu trebuie căutate decât în zona surselor serioase, credibile. (Aţi văzut şi duimneavoastră că adesea suntem trimişi la surse de informare de pe net, la tot soiul de bloguri, la cărţi obscure etc. pentru a se dovedi ca o anume afirmaţie este confirmată de dovezi).
După această introducere trecem la prezentarea a două exemple de pseudoştiinţă. Primul exemplu ne vine dintr-o emisiune tv, în care, deja faimosul, domn Y ne vorbeşte despre felul în care au fost teleportate virusuri... Şi se întâmpla că savanţii teleportau virusuri, dar nu ştiau unde ajungeau virusurile lor. Mare mister! Virusurile dispăreau, dar nu ajungeau niciunde! Şi misterul ar fi durat mult şi bine, dacă nu ar fi aflat că într-un alt laborator, o altă echipă de savanţi s-a îmbonăvit in corpore. La o analiză mai atentă şi-au dat seama ca simptomele bolii erau identice cu cele provocate de virusul teleportat! De aici concluzia vibe singură: virusul fusese teleportat acolo, în laboratorul în care savanţii se îmbolnăviseră... Am urmărit cu mare atenţie acest pasaj din emisiunea respectivă (din păcate nu am, deocamdată, o copie a ei) şi am remarcat că nu ni s-a spus unde şi când s-a întâmplat minunea. Dar dacă ne apucăm că cercetăm informaţiile legate de teleportare vom vedea că teleportarea care se face acum în laboratoarele lumii nu are nici o legătură cu teleportarea virusurilor, cele mai mari obiecte teleportate fiind ionii. De altfel, este bine de ştiut că avem de-a face cu o "teleportare cuantică" şi nu cu una de tip Star Trek....
Al doilea exemplu, enervant şi amuzant în acelaşi timp, l-am cules dintr-un supliment al Jurnalului Naţional. Din păcate nu am putut prezenta întreg articolul cu pricina, de aceea vă invităm să citiţi şi să comentaţi "Bariera" 2012.
La finalul emisiunii va oferim un bonus, pe care trebuie neapărat să îl urmăriţi, care încearcă să vă arate de ce nu trebuie să credeţi totdeauna ceea ce vedeţi şi de ce este bun scepticismul.


Vezi mai multe video din Blog