Începeam, în 5 iulie 2008, o emisiune care purta titlul ”Cronica scepticului”. Simțeam nevoia să o fac, pentru că în presa noastră apăreau tot soiul de ciudățenii. Darwin era pus la stâlpul infamiei, tot soiul de terapeuți vindecau orice boală, vaccinarea era o crimă, geocentrismul era adevărata viziune a cosmosului iar anul 2012 ne va marca sfârșitul... și multe asemenea năzbâtii uluitoare. Uluitoare, cel puțin pentru cineva care crede că trăim într-o lume guvernată de rațiune, de acel scepticism necesar, un scepticism care cere oricăruia dintre noi să ne însoțim cuvintele (oricât de atrăgătoare ar fi ele) de fapte, de dovezi. Asistam pe atunci la un adevărat război împotriva științei. Acea luptă împotriva dovezilor, împotriva rațiunii continuă și acum.
Iată acel prim episod al Cronicii scepticului.
Au trecut anii. S-au strâns 205 episoade ale Cronicii scepticului, care la un moment dat a căpătat titlul Partizanii rațiunii (un titlu care mie mi se pare cam nefericit). Iată aici ultimul episod.
Pe neașteptate am aflat că emisiunea este scoasă din grilă. Nu pot comenta această decizie, pe care eu am aflat-o în ultima clipă. Asta nu înseamnă că nu o regret.
Voi încerca și alte canale de comunicare. Încă mai caut televiziuni sau posturi de radio care să găzduiască o cronică a scepticismului.
Până atunci voi încerca să revitalizez acest blog, pe care l-am neglijat în ultimii ani.
Acest episod este dedicat în întregime unuia unuia dintre cei mai mari ezoterici mioritici. Dacă nu o fi el cel mai mare, cu siguranţă este cel mai cunoscut. El stie, ca nimeni altul, să îmbine ştiinţa cu învăţăturile secrete ale ezoterimsului şi mecanica cuantică cu arta divinaţiei. Iar cine nu poate rosti şi gândi ca Domnia sa, atunci musai este un comunist încuiat definitiv. Şi omul nostru se pricepe la orice. Veţi vedea ca se pricepe şi la efectele Lunii asupra Pământului, interpretări care trec dincolo de cele banale, uzuale. Asta pentru ca se spune (nu-i asa?) că suntem lunateci cu totii, deci influentaţaţi subtil de astrul noptii. Şi Luna asta ne va provoca mari necazuri cand se va apropia de Pământ, atunci când va deveni SuperLună! Dar, staţi un pic, asta nu este nimic pe lângă necazurile pe care ni le va face Marte. Acum roşia planetă se află într-o zodie de apă şi, am văzut cu toţii ce ţunamiuri devastatoare s-au prăvalit peste Japonia. Omul refuză să se gândească, dar îşi imaginează ce cumplit va fi cu Marte în zodie de pământ. Atunci vom fi harţuiţi de cutremure şi de alte alea, de alte catastrofe apocaliptice! Şi amai aflat ceva domnul nostru: oamenii de ştiinţă spun ca Luna este o iluzie! Aferim! Noi, ascultându-l pe ezotericul domn am înţeles că nu suntem decât un comunist încuiat (am folosit ca de obicei pluralul majestăţii atunci când am spus noi, , pentru că aşa putem să ne oferim iluzia că sunt mai mulţi aflaţi în această dramatică situaţie). Nu reuşim cu nici un chip să pătrundem măreţele alcătuiri verbale ale cunoscutului ezoterist. Nouă ni se pare că Domnia sa bate câmpii. Dar desigur, întocmai ca şi Luna, această părere a noastră este doar o prea peristentă iluzie...
Emisiunea a fost difuzată de către postul TvRM în ziua de 2 aprilie 2011.
Mda, este strict necesar ca pseudoștiințificii zilelor noastre să se "upgradeze" cu mecanica cuantică. Această mecanică cuantică dovedește clar că arta divinațiai și alte alea au o bază științifică. Nici nu se putea altfel, pentru că în lipsa dovezilor cuvintele ajută discursul. Nu contează dacă cel ce le enunță ar habar de mecanica asta cuantică, importantă este afirmația: mecanica cuantică confirmă [și aici, între parantezele acestea, se poate pune orice]. O doamna, ne vorbește (de fapt ne scrie) într-un ziar de mare tiraj despre un articol citit de domnia sa dintr-o chestie (cică) științifică din care a aflat că undele cuantice ale fericirii și ale disperării sunt identice. Excelent! Ce ar putea să însemne chestia asta fizică care poarta numele de ”undă cuantică a fericirii” nu ni se spune, dar de aici se pleacă într-o călătorie câmpenească (adică autoarea începe să bată câmpii). Pseudoștiințificii sunt specialiști în asta. Iată un exemplu:
Am citit undeva (era vorba despre o cercetare din fizica cuantică) faptul că fericirea intensă, ca şi suferinţa intensă desenează în câmpul cuantic aceeaşi undă. Asta înseamnă că în clipa în care suferinţa atinge un prag critic, creierul o trăieşte de parcă ar trăi fericirea. De parcă am fi fericiţi suferind. Un punct în care suferinţa şi fericirea se întâlnesc şi devin unul şi acelaşi lucru, un punct în care dragostea şi ura se întâlnesc şi... desenează aceeaşi undă explică de ce alergăm după suferinţă ca şi cum am alerga după fericire şi invers. Ca şi cum am asculta la radio pe aceeaşi lungime de undă, dar ţine de noi să alegem melodia fericirii sau pe aceea a suferinţei.
Aceeași autoare ni-l laudă și pe Greg Braden:
Greg Braden, un expert geolog şi unul dintre cei mai respectabili cercetători ai fenomenelor spirituale, a analizat în „Timpul Fractal”, tradusă şi la noi de către Editura For You, misterul anului 2012 şi al unei noi ere terestre, care va începe atunci. Greg Braden analizează deopotrivă predicţiile mayaşilor, bazate pe calcule astronomice precise, prezicerile lui Nostradamus sau ale mediumului american Edgar Cayce, ale indienilor hopi, dar supune unei analize atente informaţiile ştiinţifice, provenite din fizica cuantică sau din alte domenii de cercetare.
Vedeți dumneavoastră, expertul geolog Braden analizeaza atent ”informațiile științifice provenite din fizica cuantică”! Dar pe noi ne bucură cel mai mult faptul că:
Braden spune ca nu exista nimic in inregistrarile geologice care sa sugereze ca polii magnetici ai Pamantului se vor inversa inainte sau dupa data de final de ciclu, anul 2012.
Asta ne-a liniștit complet. Acum câțiva ani același Braden ne anunța că în 2012 se vor inversa polii magnetici ai Pământului, planeta se va opri și va porni să se rotească în sens invers! (Apropo de linkul de alături, mă tot întreb cum de au unii rabdare să traducă asemenea năzbâtii lungi de 204 minute). Și aceasta este o caracteristică a pseudoștiințificilor. Ei pot spune orice, pot să nege chestii pe care le susțineau cu tărie cu o vreme în urmă. Cei care au ajuns să îi creadă o dată, îi vor crede la nesfârșit. Ei nu își pierd credibilitatea, cum nu și-o pierde nici un prezicător... Oricum. Bine că acum ne-am liniștit cu rotația Pământului ăsta.
Vom mai vorbi și despre Astronautul de la Salamanca. Nu spunem acum despre ce este vorba, vă lăsăm să vedeți ceva uimitor. Pe zidurile catedralei din Salamanca este sculptat un astronaut. Catedrala a fost construită în 1102!
Emisiunea a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 26 martie 2011.
Vă invităm să urmăriţi un scurt fragemnt din emisiunea Ştiinţă şi cunoaştere realizată de dl. Cristian Mureşanu la TvR Cluj, în care am avut onoarea să fac câteva comentarii. Întreaga emisiune, difuzată de TvR Cluj în ziua de 20 martie, poate fi urmărită aici.
în acest episod discutăm despre superLună... De fapt, suntem foarte îngrijoraţi de faptul că mass media din România simte nevoia imperioasă de a da girul de credibilitate unor năzbâtii apărute pe Internet. Se pare că nimeni nu înţelege că tocmai asta duce la scăderea propriei credibilităţi. Sigur că da, asta nu contează prea mult. Suntem nevoiţi să ne repetăm, la noi adevărul este pus în umbră de audienţă. Am văzut în ultimele zile mai multe emisiuni dedicate acestui subiect. Una dintre ele a avut ca invitati pe Adrian Sonka, astronom serios, şi pe.... ghiciţi? Da. O astroloagă. Astroloagele se pricep de minune la superLună! Pe noi, cel mai mult ne-a deranjat atitudinea moderatoarei, care era vădit deranjată de concluziile la care ajungea Adrian Sonka. Astronomul arăta că nu trebuie să ne aşteptăm la nimic catastrofal, că nu avem motive să ne îngrijorăm. Asta dă tare rău la audienţă, aşa că moderatoarea a simţit nevoia să precizeze că informaţii despre castrofe legate de superLună se găsesc cu nemiluita pe net. De ce s-ar găsi atât de multe dacă nu ar fi vreun adevăr în ele?
Mai vorbim despre un aspect. SuperLuna nu era de ajuns. Pe unele posturi de televiziune s-a simţit nevoia să se mai adauge alte catastrofe. În exemplul pe care îl dăm în emisiune ni se spune că se inversează câmpul magnetic terestru. La ProTV eram ameninţaţi cu erupţii solare... Suntem în pragul apocalipsei! Toate astea pe fondul catastrofei din Japonia... Nu vrem să comentăm prea mult. Ne este teamă că riscăm să devenim patetici. Într-o mass media cum este la noi gândirea este sufocată de ignoranţa care naşte audienţă.
Emisiunea a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 19 martie 2011.
În acest episod vorbim despre o nouă şi revoluţionară metodă de diagnosticare şi tratament. Veţi putea vedea cum biorezonanţa a căpătat noi valenţe, prin cuplarea ei cu radiestezia! Ştim că este mare gradina Domnului, dar cum de se întamplă că asemenea tehnici, cică, medicale îşi fac veacul pe la noi? De ce Ministerul Sănătăţii nu cere omologarea riguroasă a aparatelor de biorezonanţă? De ce tace comunitatea medicală? Multe întrebări ar fi de pus, dar nu avem nici un răspuns. Ba avem unul: la noi dovezile sunt puse pe un plan foarte îndepărtat. În primul plan apar numai vorbe, care alcătuiesc un perfect discurs pseudoştiinţific. Nu spunem mai multe, credem că în emisiune se spun destule.
Emisiunea a fost difuzată în ziua de 22 ianuarie 2011 de către postul TvRM.
Despre acest episod nu prea sunt multe de comentat în scris, prea mari sunt aberaţiile pe care le prezentăm.
Îl veţi revedea pe domnul cu inele explicandu-ne cât de benefice sunt radiaţiile X pentru sănătatea copiilor, atunci când ne ducem copii la mare. Apoi vom prezenta un domn care, nici că se putea altfel, are de gând să răstoarne toată fizica. Parţial probabil că a reuşit, din moment ce îi putem urmări discursul său fantastic, nu dintr-un spital, ci la un post de televiziune.
Emisiunea a fost difuzată de către postul TvRM în ziua de 11 decembrie 2010.
În acest episod vom vorbi despre găina nucleară! Nu vă grăbiţi către zâmbet, chestia este tratată cu seriozitate de către mai orice pseudoştiinţific care are cât de cât respect pentru sine. Pe scurt ideea este următoare. Un om de ştiinţă francez, pe numele său Corentin Louis Kervrana ajuns la concluzia că în interiorul organismelor vii au loc procese de transmutaţie biologică, prin care, de exemplu, prin fuziunea unui nucleu de hidrogen cu unul de potasiu se produce calciul necesar pentru coaja oului de găină. Astfel organismul găinii devine un soi de reactor de fuziune nucleară. Omul de ştiinţă francez suţinea că în toate organismele vii se produc asemenea reacţii. Deşi concluziile la care acesta a ajuns nu au putut fi confirmate prin experimente riguroase, teoria lui a fost îmbrăţişată cu entuziasm de mulţi adepţi ai pseudoştiinţei. Unii chiar suţin că putem să sintentizăm cele trebuincioase organismului prin puterea voinţei şi prin meditaţie iar fenomenul poate produce şi transmutaţii ale energiei sexuale! Un exemplu îl găsiţi aici.
Acum se poate pune o întrebare simplă. În fond ce este reacţia de fuziune nucleară? Răspunsul este simplu, prin această reacţie fuziunează două nuclee atomice, rezultând un nou nucleu. Avem o primă problemă. Nucleele atomice nu pot fuziona decât în condiţii speciale. Ele sunt încărcate electric pozitiv şi în consecinţă forţa electrostatică le va împiedica să se apropie prea mult unul de altul. Din acest motiv reacţiile de fuziuneenucleară nu se pot desfăşura decât în condiţii de temperatură şi presiune extrem (cu adevărat extrem) de mari. Dar haideţi să fim, măcar pentru o clipă, generoşi. Să presupunem că se întâmplă ceva necunoscut în metabolismul fiinţelor vii şi că fuziunea nucleară se produce în absenţa acestor condiţii extreme. Bun... Să luăm una dintre reacţiile propuse de Kervran:
K39 + H1 = Ca40
Acum vă rugăm să căutaţi care sunt masele atomice ale elementelor chimice care intră în reacţie şi a celui care iese din reacţie. Dacă veţi efectua calculele (noi le prezentăm în detaliu în emsiune) veţi vedea că nu avem egalitate între ce intră şi ce iese din reacţie. Apare ceea ce se numeşte un defect de masă. Masa care intră în reacţie este mai mare decât cea care iese din reacţie. Apare ceea ce se numeşte "defect de masă". Unde dispare masa? Răspunsul este simplu, acest defect de masă este transformat în energie. Tocmai pe acest fapt se bazează "funcţionarea" stelelor iar fenomenul va fi folosit în centralele de fuziune nucleară. Dacă efectuăm şi calculul energiei degajate în urma acestei reacţii, vom vedea că sunt degajate cantităţi uriaşe de energie, chiar dacă în găină sunt necesare doar cantităţi mici de calciu. Găina nu ar supravieţui în nici un fel procesului de metabolizare a cojii de ou... Sau poate faimoasa ecuaţie E=mc2 este cumva greşită?
Această emisiune a fost difuyată de postul TvRM în ziua de 6 noiembrie 2010.
În acest episod am fi dorit să vorbim despre marketingul agresiv al producătorilor de medicamente, care prea des pun profitul ca indicator principal al succesului, fără să ţină seama de rigoarea impusă de căutarea unor soluţii pentru sănătatea oamenilor. Dar se aporpie de noi, vertiginos, anul fatal 2012. Anul acela în care se va sfârşi o lume pentru a începe o alta. Poate că din această pricină se înmulţesc emisiunile dedicate acestui subiect. Am văzut şi noi una: Naşul. Iar Naşul a avut drept invitat pe Domnul cu multe inele. Nu are rost să îl ţinem în anonimat pe acest Domn, deoarece veţi avea ocazia să îl vedeţi cu ochii dv cum citează oameni de ştiinţă (chiar aşa ne spune, ca ceea ce afirmă Domnia sa este suţinut de oamenii de ştiinţă, ci nu nişte simple speculaţii). Îi citează tare frumos Domnul Oreste. Şi apoi ajunge la concluzia că în anul 2012 ziua terestră va avea 0 (zero) ore. Cum se întâmplă că la începutul emisiunii cu Domnul Oreste, Naşul i-a lăudat excepţionalul blog noi ne-am permis să intrăm pe acolo. Acolo am aflat lucruri care ne-au copleşit de-a dreptul. Poate suntem noi ceva mai sensibili, poate suntem noi ceva mai neştiutori. Să vedem de veţi fi şi dumneavoastră copleşiţi:
Prin schimbarea pulsatorie a Terrei de la 7,8 cicluri pe secunda la 13, omul va iesi din starea de "somn" si va intra in "Marea Trezire", asa cum prevad mayasii. Admitand posibilitatea schimbarii polilor intre ei, putem sa ne imaginam ca din 2012, Soarele va rasari la vest si va apune la est, iar pe masura ce ne apropiem de "punctul zero", cum scrie Barden, ziua lumina se va reduce de la 24 de ore, la 16. Intrarea intr-o alta rezonanata ne va proiecta intr-o dimensiune in care tot ceea ce gandim se va manifesta imediat, stiind deja ca timpul este unitatea de masura care-i permite gandului sa devina realitate!
Va răsări Soarele de la vest! Puternic gând. Domnului Oreste i se schimbă şi polii magnetici ai Terrei. Că nu va fi aşa, vom vedea cu toţii în fatidicul an. Ce va spune Domnul Oreste atunci? Va spune că am înţeles greşit mesajul Domniei Sale. Ne va spune că a folosit un limbaj înţeles numai de iniţiaţi. Tot Domnia Sa ne mai anunţă că:
Barbara Hand Clow este convinsa ca in perioada imediat urmatoare, 2011-2012, Pamantul va intra intr-un spatiu fotonic, iar aceste particule elementare vor forma o quanta de camp electromagnetic rezultat in urma ciocnirii intre un pozitron si un electron. Aceasta trecere va anihila toate campurile noastre magnetice si electrice. Pe aceasta se bazeaza Gregg Braden cand scrie:" In 2012 toate tehnologiile noastre bazate pe consum nu vor mai fi bune de nimic. Cu exceptia energiilor libere, nimic ce contravine echilibrului universal nu va mai functiona!"
şi că:
Pe masura ce ne apropiem de fatidicul 2012, exegetii profetiilor mayase, printre care si Gregg Braden vorbesc despre modificarea structurii ADN-ului uman de la doua la 12 ramuri, ceea ce inseamana ca invelisul nostru fizic va fi pregatit sa accepte si sa inteleaga o noua dimensiune existentiala in care sa nu mai existe bariera timpului.
Credem că şi dumneavoastră sunteţi copleşiţi în acest moment. Domnul Oreste se bazează pe căutările sale pe Internet. Pe noi ne miră că aceste căutări au exclus sursele serioase şi l-au favorizat pe Gregg Braden, cel căruia i-am dedicat noi vreo două emisiuni. Ar fi putut foarte bine să caute pe site-urile universitare, ar fi putut să caute pe la NASA sau în alte locuri în care informaţiile sunt cu adevărat serioase. Am vorbit şi noi despre problemele legate de polii magnetici. Dar noi ne-am bazat pe informaţii furnizate de oameni de ştiinţă, ci nu pe aiurelile unora. Polii magnetici ai planetei se inversează uneori, dar nu există o periodicitate a acestui fenomen. Câmpul magnetic terestru scade, dar el este mai intens acum decât în urmă cu câteva mii de ani. Dacă vreţi să aflaţi mai multe asupra acestui subiect, vă invităm să aruncaţi o privire pe aici. Veti gasi o lista de raspunsuri la intrebari frecvente, iar aceste răspunsuri sunt oferite de specialişti de la NASA. Am ales varianta aceasta mai simplă. Dacă doriţi informaţii mai specializate, puteţi să le căutaţi la marile universităţi ale lumii. De acolo veţi afla un răspuns unanim: polii magnetici ai Pământului se vor inversa, dar această inversare nu se va produce în 2012. Nici măcar nu putem aprecia de pe acum cam cand ar începe inversarea polilor. Oricum, la inversările anterioare nu s-a produs nici o extincţie semnificativă a vieţii pe planetă. Cât despre "înflorirea" ADN-ului la 12 spirale, despre care savanţii nu mai fac haz.... Vai nouă! Noi facem haz! Desigur nu suntem savanţi, dar avem măcar nişte cunoştinţe elementare de biologie şi chimie.
Şi iar ne întrebăm: ce ne va spune despre ADN în 1012 Domnul Oreste?
Am vrea doar să mai adăugăm, aşa de final, că năzbâtiile Domnului Oreste sunt cu mult mai multe (de exemplu, ne spunea, acum ceva ani, că Soarele este rece, că aşa spun nişte oameni de ştiinţă) dar cum ele nu putem să le documentăm cu citate video sau din scrierile Domniei Sale, preferăm să le trecem sub o respectuasă, şi amuzată, tăcere.
Această emsisiune a fost difuyată de către postul TvRM în ziua de 23 octombrie.
În acest episod vom vorbi despre un personaj, care publică săptămânal un articol despre parnormal în suplimentul de duminică al Jurnalului Naţional, care se plânge de opacitatea ştiinţei la paranormal şi de gratiile care separaă studiul paranormal de ştiinţa oficială. Acest articol, intitulat "Ştiinţa şi parapsihologia (sau invers)" începe cam aşa:
Ştiinţa şi parapsihologia stau faţă în faţă privind printre gratii una către cealaltă. Cercetarea ştiinţifică "a pus la colţ" fenomenele paranormale, închizându-le după gratii. Dar gratiile despart două spaţii, două lumi care privesc printre aceleaşi gratii. De partea cui se află libertatea? Libertatea adevăratei existenţe? Care este liberă şi care este cea închisă?
Da. Chiar aşa, care este cea liberă? Cu siguranţă ştiinţa paranormalului este cea liberă. Vorbesc foarte serios când fac această afirmaţie. Ştiinţa paranormalului (sper ca dv vedeţi ghilimelele implicite) este cea liberă. Ea nu are nevoie de dovezi. Ea nu se încurcă în fapte, ci doar în enunţuri şi în interpretări aiuritoare ale teoriilor ştinţifice actuale. De fapt chiar autorul articolului din care am citat este foarte îndemânatic în a scrie despre tot soiul de lucruri stranii, fără a fi preocupat vreo clipă să se documenteze aşa cum se cuvine.
Omul acuză ştiinţa de o incapacitate fundamentală: ea nu acceptă decât explicabilul, neluând în seamă inexplicabilul. Această afirmaţie este una complet aiurea. Ştiinţa acceptă, am zice noi, cu bucurie lucrurile inexplicabile, deoarece tocmai ele oferă posibilitatea revoluţionării cunoaşterii ştiinţifice. Dar, înainte de toate, trebuie demonstrat că respectivul lucru chiar există. Clarviziunea, comunicarea cu morţii, astrologia, telekinezia şi alte alea care ţin de pranormal ar putea fi acceptate cu uşurinţă dacă s-ar demonstra că ele există, că prezintă manifestări maăsurabile. Dar, ca orice pseudoştiinţă, cea care se ocupă de paranormal este nepăsătoare la dovezi. Pseudoştiinţificii nu au nevoie de dovezi ci numai de înşiruri de cuvinte. Există o foarte bogată literatură pseudoştiinţifică, care se bucură de un imens succes la noi aştia mioriticii, dar ea nu reprezintă altceva decât o colecţie de texte din care lipsesc tocmai dovezile concludente. Sunt preferate tot soiul de relatări anecdotice în locul unor studii riguroase. Asta credem că îi supără foarte tare pe pseudoştiinţifici: rigoarea impusă de către ştiinţă. Această rigoare este văzută ca o limitare, ca o îngrădire a libertăţii. De aceea spunem noi că pseudoştiinţa este cu adevărat liberă: ea dă glas puternic oricărei aiureli.
În emisiunea noastră chiar vom da vreo două citate din texte ale autorului pe care îl comentăm (de fapt de-a lungul timpului în Cronica Scepticului am vorbit de mai multe ori despre profundele cugetări ale amintitului distins domn). Veţi vedea şi dumneavoastră cât de liberă este pseudoştiinţa. Pentru ea rezonanţa Schumann creşte, densitatea pământului scade iar anul 2012, fatidicul an 2012, ne va dezvălui mari chestii....
Emisiunea a fost difuzată de către postul TvRM în ziua de 14 septembrie 2010.
În acest episod vom discuta despre Afacerea Sokal. Mărturisim că nu am reuşit să cuprindem în emisiune toate aspectele acestei afaceri, care trec dincolo de ceea ce se poate spune în numai jumătate de oră de emisiune. Pe scurt, în afacerea Sokal sunt implicate două personaje principale: Alan Sokal şi revista Social Text, o exponentă a curentului postmodernist. Postmodernismul este caracterizat, printre altele, de respingerea adevărului obiectiv şi a capacităţii ştiinţei de a se apropia de el. Posmodernismul spune că ştiinţa este mai degrabă un construct lingvistic. Alan Sokal, nemulţumit de felul în care este interpretată ştiinţa în articolele din Social Text, decide să scrie un articol complet absurd, o făcătură bine concepută. El porneşte de la două criterii simple: să sune frumos şi să satisfacă prejudecăţile editorilor revistei Social Text. Aici se cuvine să remarcăm că în aceste două criterii se ascunde şi succesul pseudoştiinţei: mulţi sunt aceia care acceptă acele enunţuri care le sună bine şi care se suprapun peste propriile prejudecăţi. În asemenea situaţii nu mai este nevoie de dovezi, ci numai de o colecţie de texte care vor fi citate la nesfârşit în suţinerea propriei credinţe. Articolul lui Sokal avea un titlu care nu avea cum să nu atraga atenţia editorilor revistei Social Text: "Transgressing the Boundaries: Towards a Transformative Hermeneutics of Quantum Gravity". Articolul este imediat publicat, fără a se face nici cea mai mică verificare a celor afirmate în el. În textul lui Sokal se găseau citate corecte din mari fizicieni şi filosofi, dar citatele erau scoase din contextul lor şi erau urmate de interpretări complet aiuritoare. Asta nu ar fi trebuit să scape editorilor Social Text, dacă ar fi avut modestia necesară: atunci când nu înţelegi bine ceva este bine să apelezi la un expert care te-ar putea ajuta. Dar cum textul lui Sokal se ridica împotriva ştiinţei oficiale, el a fost adoptat cu entuziasm. Iată numai un mic citat din articolul lui Sokal:
Există mulţi oameni din zona ştiinţelor naturii, în special fizicieni, care continuă să respingă ideea că disciplinele lor au de-a face cu critica socială şi culturală, decât poate periferic [...] . Ei sunt şi mai puţin receptivi la ideea că înseşi fundamentele viziunii lor trebuie să fie revizuite sau reconstruite în funcţie de aceste critici. Mai degrabă, ei se agaţă de dogma impusă de hegemonia post-iluministă a perspectivei intelectuale din Vest, care poate fi rezumată după cum urmează: există o lume externă, a cărei proprietăţi sunt independente de orice fiinţă umana, şi de umanitate în întregul ei; aceste proprietăţi sunt codificate în legi fizice eterne şi că fiinţele umane pot obţine cunoaştere de încredere, deşi imperfectă iar cunoaşterea acestor legi se realizează prin procedurile şi structurile epistemologice prescrise de (aşa-numita ) metodă ştiinţifică.
Dar schimbări profunde din ştiinţa secolului XX au subminat această metafizică cartezian-newtoniană1, Studii recente în istoria şi filosofia ştiinţei au pus la îndoială credibilitea ei 2. Şi , mai recent, criticile feministe şi poststructuraliste au demistificat conţinutul de substanţă al practicilor ştiinţifice din Vest, dezvăluind o ideologie a dominaţiei ascunsă în spatele faţadei de “obiectivitate” 3. A devenit astfel ce în ce mai evident că realitatea fizică, ca şi realitatea socială, este fundamental un construct social şi lingvistic; informaţiile ştiinţifice, departe de a fi obiective, reflectă şi codifică ideologia dominaţiei şi relaţiilor de putere ale culturii care le-a produs. Pretenţiile de adevăr ale ştiinţei sunt în mod inerent teoretice şi auto-referenţiale. În în consecinţă, discursul comunităţii ştiinţifice, deşi are o valoare incontestabilă, nu poate afirma un statut epistemiologic privilegiat în faţa la naraţiunilor antihegemonice, care provin din comunităţi disidente sau marginalizate.
Textul întreg al articolului lui Sokal şi dezbaterea din jurul lui îl găsiţi aici.
Această emisiune a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 31 august 2010.
În acest episod încercăm să facem o paralelă între pseudoştiinţă şi ştiinţă. Aţi remarcat şi dv, desigur, că mai toţi pseudoştiinţificii apelează la un limbaj aparent ştiinţific. Ei folosesc adesea sintagme care nu au nici o relevanţă pentru ca mai apoi să ţeasă o întreagă literatură în jurul lor. De exemplu, nu prezintîă nici o semnificaţie ştiinţifă sintagme cum ar fi: energie orgonică, nivel vibraţional, psihotronică, aura etc. Atunci când folosesc termeni ce ţin de ştiinţă ei, pseudoştiinţificii, par sa nu le înţeleagă semnificaţia. Un exemplu în acest sens îl reprezintă rezonanţa Schumann, care la ei devine un soi de vibraţie telurică...
Tot pseudoştiinţificii sunt opaci la dovezi. Ei nu au nevoie de dovezi şi nici nu le caută. Atunci când există dovezi împotriva susţinerilor lor, ei dau vina pe rigiditatea ştinţei, pe influenţa negativă pe care o au cei ce nu cred asupra experimentului şi aşa mai departe. Oricum, dovezile care le contrazic aserţiunile sunt ignorate de fiecare dată.
Pseudoştinţa este mai degrabă o sumă de credinţe afirmate fără a fi nevoie de dovezile corespunzătoare, care să le justifice.
Emisiunea a fost difuzată de către postul TvRM în ziua de 24 august 2010.
În acest episod comentăm cu amărăciune (deşi asta sperăm să nu se vadă) un studiu despre ştiinţa la români. Studiul este intitulat "Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" şi îl puteţi găsi aici. Veţi vedea că suntem pe unul dintre ultimele locuri din Europa la nivelul de cunoaştere ştiinţifică. Veţi vedea că suntem, în schimb, campioni la geocentrism. Şi, dacă veţi privi cu atenţie studiul, veţi vedea cum credinţa în geocentrism a făcut "progrese" importante în ultimii ani. Care să fie motivul?
Veţi mai vedea ca românii consideră homeopatia ca fiind dovedită ştiinţific, dar nu sunt capabili să arate care este calea pentru testarea unui medicament. Veţi mai vedea că noi credem în influenţa zodiilor, iar această credinţă este mai accentuată tocmai în rândul românilor cu studii superioare. Veţi vedea că suntem foarte superstiţioşi (credem în deochi şi în banii ce ne vin de ne maănânca palma stângă). Tot noi suntem campioni la mersul la biserică şi la credinţa în efectul rugăciunilor asupra necazurilor noastre. i tot noi credem că ne bazăm prea mult pe ştiinţă şi prea puţin pe credinţă...
Acest sondaj a fost prezentat şi pe canalele media, fără să se caute cauzele. Dar tocmai mass media din România contribuie la analfabetismul, în ceea ce priveşte ştiinţa, al românului de rând. Vom da câteva exemple în această emisiune, dar, credem noi, în Cronica scepticului am tras adesea semnale de alarmă în ceea ce priveşte "naivizarea" românilor prin canalele media.
Această emisiune a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 10 august 2010.
În acest episod continuăm discuţia (monologul) despre negaţionism. De fapt, în acest moment, în care asistăm, datorită Internetului, la o adevărată explozie a diseminării informaţiilor (adevărate sau false) în rândul publicului larg. În acest context omul de ştiinţă şi oricare internaut se află la egalitate. Omul obişnuit va alege informaţiile nu după nivelul lor de credibilitate, ci după propriile sale prejudecăţi, după propriile sale emoţii. Probabil că va trebui modificat felul în care rezultatele ştiinţei sunt comunicate către publicul larg, probabil că şi în această zonă este nevoie de o revoluţie. În acest sens am sugera să citiţi asta, referitor la rolul scepticismului în lumea prezentului. Iată ce spune Phil Plait:
În vremuri de război avem nevoie de războinici . Dar noi nu ne aflăm într-un război. Aş putea încerca să spun participăm la unul, dar nu ne aflăm în nici un război. Noi nu încearcăm să omoarâm un duşman. Noi doar încearcăm să convingem alţi oameni. În momente de felul ăsta, nu avem nevoie de războinici . Avem nevoie de diplomaţi...
În partea a doua a emisiunii vom vorbi despre câteva strategii "neconvenţionale" de marketing. Marile firme au înţeles că în comunitatea ştiinţifică pot găsi un izvor de credibilitate. Din acest motiv unele dintre ele încearcă să se folosească de căile de comunicare utilizate de către oamenii de ştiinţă sau jurnaliştii de ştiinţă pentru a îşi promova propriile interese. Unul dintre exemple ne este furnizat de către firma PepsiCo, care şi-a creat un cont pe ScienceBlogs, sub numele de Food Revolution. Reacţia blogerilor de pe ScienceBlogs a fost una cât se poate de vehementă, deoarece exista riscul real ca prezenţa contului amintit să afecteze dramatic credibilitatea tuturor celorlalte conturi din ScienceBlogs. Unii dintre blogeri chiar au anunţa că îşi se vor transfera conturile către alte portaluri. Drept consecinţă, ScienceBlogs a decis să retraga contul PepsiCo.
Al doilea exeplu ne este furnizat de o mare firmă producătoare de medicamente, care a sponsorizat o publicaţie ştiinţifică, editată de către Elsevier, un prestigios grup editorial specializat în editarea de publicaţii de ştiinţă. Mai multe informaţii veţi găsi aici şi aici.
Emisiunea a fost difuzată de către postul TvRM în ziua de 27 iulie 2010.
În acest episod semnalăm un lucru grav. Într-o Universitate de Medicină şi Farmacie din România a început să fie predat un curs de creaţionism. Gravitatea vine din faptul că acest curs de creaţionism se vrea a fi o disciplină ştiinţifică, uitându-se un lucru elementar: ştiinţa este o formă de cunoaştere care caută să explice lumea fizică şi, în consecinţă, apelează numai la cauze naturale. Rectorul acelei universităţi, cu care ne-am mai întâlnit şi în alte ocazii (când era supărat pe medicina bazată pe dovezi) susţine că acest curs este necesar deoarece teoria evoluţiei are puncte slabe ce pot fi explicate prin creaţionism... Acest mod de a judeca este unul folosit adesea de către promotorii creaţionismului "ştiinţific". Dar este de ajuns să ne aruncăm o privire în istoria ştiinţei şi vom vedea cu uşurinţă că progresul cunoaşterii ştiinţifice s-ar fi oprit de mult, dacă, de câte ori am fost confruntaţi cu necunoscutul, am fi pus în operă o explicaţie supranaturală. Domnul rector ne mai vorbeşte şi despre libertatea academică. Probabil că în numele acestei libertaţi am putea preda vrajitoria ştiinţifică, descântecul ştiinţific şi alte asemenea lor...
Nu am reuşit să găsim materialul predat acelor studenţi medicinişti, dar Universitatea din Bucureşti are deja un asemenea curs de "Creaţionism ştinţific" scris de dr. ing Ioan Străinescu, o carte plină de o pseudoştiinţă agresivă. Despre această carte am mai vorbit şi într-o altă emisiune, dar am considerat necesar să discutăm acum despre dovezile pe care autorul le aduce pentru a susţine ideea că Pământul este tânăr, de numai câteva mii de ani.
Această emisiune a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 4 iulie 2010.
În această emisiune vom discuta despre efectul de piramida, piramidologie şi alte teme pseudoştiinţifice legate de faimoasele construcţii egiptene. Se afirmă multe lucruri stranii despre puterea piramidelor, care putere indică o cunoaştere secretă, care era în posesia vechilor egipteni, iar această cunoatere s-a pierdut... Şi nimeni dintre cei ce exaltă misterele piramidelor nu pare a citi puţină isorie. Atunci când ne uităm la istoria piramidelor vedem o continuă evoluţie a lor de la o simpla mastaba pâna la piramidele de la Gizeh. Dacă ne aruncăm ochii asupra acestei istorii vedem că există o evoluţie a piramidelor, din care nu au lipsit eşecurile. De fapt, forma finală a piramidelor este rezultatul la care s-a ajuns pentru a asigura rezistenţa unor construcţii uriaşe, clădite pentru a rezista efectelor distrugătoare ale timpului.
Cât despre efectul de piramidă... este atât de uşoară şi necostisitoare dovedirea lui încât nu putem decât să ne mirăm de ce nu există nişte dovezi ştiinţifice riguroase care să îl confirme.
În ultima parte a emisiunii vă poropunem o întâlnire cu un personaj remarcabil, o stimată doamnă care este capabilă să se decorporalizeze, pentru ca, prin călătorii în astral, să ne dezvăluie rostul piramidelor...
Această emisiune a fost difuzată de postul TvRM Educaţional în ziua de 27 iunie 2010.
Începem acest episod cu un comentariu: este nevoie de o emisiune Cronica scepticului în România? La această întrebare pot exista mai multe răspunsuri, dar noi îl vom oferi pe al nostru. Ideea emisiunii Cronica scepticului, a apărut, din păcate, prea târziu, în momentul în care deja pseudoştiinţa a invadat piaţa mass media din România. Aberaţiilor răspândite în presa scrisă şi în cea audiovizuală nu li s-au oferit reacţiile corespunzătoare, astfel încât prea mulţi dintre conaţionalii noştri au ajuns să creadă tot soiul de absurdităţi. Prea mulţi dintre cei din jurul nostru apelează la astrologi, bioenergoterapeuţi, biorezonanţă, cristaloterapie etc. Aşa cum arăta prietenul nostru Adi în comentariul de la emisiunea precedentă, la noi se predă la facultate homeopatia, în ciuda faptului că nu există vreo susţinere ştiinţifică serioasă în favoarea ei. Pe scurt, la noi spiritul critic a fost anesteziat de către pseudoştiinţă. Numai prin emisiuni de ştiinţă, adică din acelea în care sunt prezentate rezultatele ştiinţei, nu poate fi combătută pseudoştiinţa, pentru că nu poţi găsi prea des cercetări care să demonstreze că pseudoştiinţa nu este altceva decât o mare prostie. Din punctul nostru de vedere, emisiunile în care sunt prezentate critic subiecte ce ţin de psedoştiinţă mai au şi rolul de a ajuta oamenii să gândească singuri, să îi ajute descopere că afirmaţiile au nevoie de dovezi, care nu trebuie căutate decât în zona surselor serioase, credibile. (Aţi văzut şi duimneavoastră că adesea suntem trimişi la surse de informare de pe net, la tot soiul de bloguri, la cărţi obscure etc. pentru a se dovedi ca o anume afirmaţie este confirmată de dovezi).
După această introducere trecem la prezentarea a două exemple de pseudoştiinţă. Primul exemplu ne vine dintr-o emisiune tv, în care, deja faimosul, domn Y ne vorbeşte despre felul în care au fost teleportate virusuri... Şi se întâmpla că savanţii teleportau virusuri, dar nu ştiau unde ajungeau virusurile lor. Mare mister! Virusurile dispăreau, dar nu ajungeau niciunde! Şi misterul ar fi durat mult şi bine, dacă nu ar fi aflat că într-un alt laborator, o altă echipă de savanţi s-a îmbonăvit in corpore. La o analiză mai atentă şi-au dat seama ca simptomele bolii erau identice cu cele provocate de virusul teleportat! De aici concluzia vibe singură: virusul fusese teleportat acolo, în laboratorul în care savanţii se îmbolnăviseră... Am urmărit cu mare atenţie acest pasaj din emisiunea respectivă (din păcate nu am, deocamdată, o copie a ei) şi am remarcat că nu ni s-a spus unde şi când s-a întâmplat minunea. Dar dacă ne apucăm că cercetăm informaţiile legate de teleportare vom vedea că teleportarea care se face acum în laboratoarele lumii nu are nici o legătură cu teleportarea virusurilor, cele mai mari obiecte teleportate fiind ionii. De altfel, este bine de ştiut că avem de-a face cu o "teleportare cuantică" şi nu cu una de tip Star Trek....
Al doilea exemplu, enervant şi amuzant în acelaşi timp, l-am cules dintr-un supliment al Jurnalului Naţional. Din păcate nu am putut prezenta întreg articolul cu pricina, de aceea vă invităm să citiţi şi să comentaţi "Bariera" 2012.
La finalul emisiunii va oferim un bonus, pe care trebuie neapărat să îl urmăriţi, care încearcă să vă arate de ce nu trebuie să credeţi totdeauna ceea ce vedeţi şi de ce este bun scepticismul.
În acest episod ne mai oprim încă o dată asupra terapiilor neconvenţionale. Noi credem că nu există o medicină convenţională şi una neconvenţională. Există numai medicină bazată pe dovezi şi o alta, bazată pe credulitate. Ideea acestui episod a plecat, în prima sa parte, de la o emisiune difuzată pe televiziunea poporului (adică OTV), în care un domn ne vorbea despre aparatul său cu unde electromagnetice de foarte joasă frecvenţă (ELF). Ne vorbea despre insulină, despre pancreas, despre simtomele unei boli, căreia aparatul său (despre care am mai vorbit noi şi în alte emisiuni) îi făcea numai şi numai bine, spre deosebire de medicina alopată care, inevitabil, făcea numai şi numai rău. Nu ne spunea boala cu pricina, deoarece libertatea sa de exprimare a fost profund îngrădită de o decizie a CNA. Dar făcea domnul cu pricina o aşa prezentare a bolii nenumite, încât oricine putea să îşi dea seama despre ce este vorba. Am vrut să vedem această decizie şi am găsit-o aici. Aşa am aflat, din nou, că exista reguli pentru promovarea tratamentelor medicale pe canalele audio şi video. Citind aceste reguli, ne dăm seama că ele sunt frecvent încălcate. Dincolo de cele spuse în emisiune, ne întrebăm de ce, la emisiuni înregistrate, sunt postate pe ecran numere de telefon?
Apoi vom vorbi despre publicitatea pe Internet, care scapă oricărui control. Dar, cu puţin efort, ne putem apăra de publicitatea inşelătpare. Trebuie numai să căutăm dovezile care ar trebui să confirme suţinerile prezentate pe (unele) siteuri.
Emisiunea a fost difuzată de postul TvRM Educaţional în ziua de 13 iunie 2010.
În acest episod continuăm discuţia despre SCIO. Veţi vedea că se organizează cursuri postuniveristare pentru calificarea celor ce doresc să scoată bani cu acest aparat. Iar diploma este recunoscută de Colegiul Medicilor! Asta se întâmplă în România, ţara în care este posibil orice. În Romania pare că medicina se face pe vorbe şi nu pe dovezi ştiinţifice.
În a doua parte a emisiunii ne exprimăm încântata uimire în faţa capacităţii de predicţie a astrologilor! Ei sunt capabili să prevadă criza economică! Desigur, numai după ce criza s-a produs. După ce criza s-a produs, ei pot stabili cu precizie ce planete se fac vinovate pentru asta. Uimitor!
În cea de-a treia parte a emisiunii vom citi din suplimentul unui ziar de mare tiraj. Ni se prezintă acolo chestii faine despre timp, şi despre felul în care el o ia razna datorită modoficării rezonanţiei Schumann. Timpul ni se va opri în 2012! Că frecvenţa de rezonanţă Schumann este constantă puteţi vedea aici. Dar ce articole s-ar mai scrie dacă vorbele s-ar baza pe dovezi?
Emisiunea a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 6 iunie 2010.
În această scurtă intervenţie în emisiunea "Ştiinţă şi cunoaştere", realizată de Cristian Mureşanu şi difuzată de TvR Cluj, discutăm despre reflectarea în presă a problemelor legate de schimbările climatice. Vom mai discuta şi despre "atacurile meteo" împotriva României enunţate de un anume domn, domn care a făcut adesea obiectul emisiunii "Cronica Scepticului".
