Există mulţi oameni din zona ştiinţelor naturii, în special fizicieni, care continuă să respingă ideea că disciplinele lor au de-a face cu critica socială şi culturală, decât poate periferic [...] . Ei sunt şi mai puţin receptivi la ideea că înseşi fundamentele viziunii lor trebuie să fie revizuite sau reconstruite în funcţie de aceste critici. Mai degrabă, ei se agaţă de dogma impusă de hegemonia post-iluministă a perspectivei intelectuale din Vest, care poate fi rezumată după cum urmează: există o lume externă, a cărei proprietăţi sunt independente de orice fiinţă umana, şi de umanitate în întregul ei; aceste proprietăţi sunt codificate în legi fizice eterne şi că fiinţele umane pot obţine cunoaştere de încredere, deşi imperfectă iar cunoaşterea acestor legi se realizează prin procedurile şi structurile epistemologice prescrise de (aşa-numita ) metodă ştiinţifică.
Dar schimbări profunde din ştiinţa secolului XX au subminat această metafizică cartezian-newtoniană1, Studii recente în istoria şi filosofia ştiinţei au pus la îndoială credibilitea ei 2. Şi , mai recent, criticile feministe şi poststructuraliste au demistificat conţinutul de substanţă al practicilor ştiinţifice din Vest, dezvăluind o ideologie a dominaţiei ascunsă în spatele faţadei de “obiectivitate” 3. A devenit astfel ce în ce mai evident că realitatea fizică, ca şi realitatea socială, este fundamental un construct social şi lingvistic; informaţiile ştiinţifice, departe de a fi obiective, reflectă şi codifică ideologia dominaţiei şi relaţiilor de putere ale culturii care le-a produs. Pretenţiile de adevăr ale ştiinţei sunt în mod inerent teoretice şi auto-referenţiale. În în consecinţă, discursul comunităţii ştiinţifice, deşi are o valoare incontestabilă, nu poate afirma un statut epistemiologic privilegiat în faţa la naraţiunilor antihegemonice, care provin din comunităţi disidente sau marginalizate.
Textul întreg al articolului lui Sokal şi dezbaterea din jurul lui îl găsiţi aici.
Această emisiune a fost difuzată de postul TvRM în ziua de 31 august 2010.
Vezi mai multe video din Blog
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va rugam sa limitati lungimea comentariilor. Ne plac disputele, dar taria argumentelor nu se masoara in lungimea textului, ci in argumente. La argumente se poate raspunde, la vorbarie, nu. Din acest motiv imi permit sa modrez comentariile. Cele care contin nazbatii prea evidente nu vor fi publicate.